Aşadar, tot despre nimicuri..
Lasă-mă să-ţi vorbesc acum, mai mult ca altădată, despre nesfârşitele fericiri care animă pulberile, despre măreaţa lor puzderie.. Sau, mai bine, despre lumină lasă-mă să-ţi soptesc, cu ochii-n lacrimi, despre nesfârşitele tărâmuri pe care le străbat mereu pentru întâia oară, ca şi cum ar fi ultima... despre zbuciumul meu, aici precum o perpetuă dilatare a schimbărilor materiei răstălmăcite, care mi-amintesc de nuferii de-altădată şi de grotescul unui nesfârşit de analogii... Aşadar, mai văd, mai aud şi încă mai cuget fără a...
Verile noastre decente
La urma urmei, ce să spun..? a fost o vară tăcută, decentă. Genele i se zbăteau prin aerul fierbinte, umed, cu melci şi scoici, cu sare, cu mirosuri de alge marine, înţepându-mi palmele, eu îi trimiteam vederi dintr-alte colţuri de lume străină, însorită.. Ea îmi răspundea într-o doară, muşcând voluptuos dintr-un măr al discordiei.. Între umeri îi fâlfâiau atâtea posibilităţi.. şi ar fi trebuit să mă astept, prostul de mine, să nu se-ntâmple nimic, dar absolut nimic,...
Imaginar
Priveşte-ţi solemnităţile materiei.. Află că aici nimic nu-i cu putinţă invocat de simţuri ori de grai, şi nici eu nu pot să trec spre ele.. De-aceea sunt tulburat să văd c-am fost, şi-i suferinţă necurmată că ştiu şi nu pot fi! In stare pură, precum un abstract din legile antimateriei mi-au mai rămas integre doar resursele închipuirii; dar degeaba.. din ele n-am ce-alege căci nasc şi pier continuu.. Şi-atunci mă-ntrebi, desigur, de...
Constituţia nimicului
Să nu te miri de ce auzi dacă-ţi mai poţi folosi auzul pentru ascultare. Să nu te miri că nu ţi-am spus de timpuriu că viaţa-i o greşeală de neiertat a morţii, iar trupul - forma pedepsei ce începe prin a se cunoaste şi-a simţi.. Unii, aici, cu teamă se feresc să redobândească ce-au pierdut, şi, cu groaza fug de-un inceput ..si fug, si fug necontenit.. să nu-i ajungă...
Flanc
Cât e de simplu să te apuci să judeci lucrurile fără să li se cuvină nicio judecată! Mă prinseră pândind şi-n loc de bucuria mult aşteptată, o ură înverşunată mă întâmpină sub coifuri. Le-aş spune că nu-s vreun răufăcător însă nu ştiu pe ce limbă... ţoţi ţin în mâini câte o carte în stil liliputan - de fapt acestea...
Rugă
Strânge-mă în braţe, iubito, strânge-mă atât de tare.. măcar de vei stoarce din mine anii în care n-am reuşit decât să gust din amarul clipelor noastre cele de toate nopţile, biciuite, încremenite într-o îndelungă aşteptare a mereu eternelor depărtări luminate de fiecare nou răsărit de soare şi totuşi, la fel de frumos precum strălucirea îndepărtată din ochii tăi albaştrii,...
Lolita, femeia pe care nu am iubit-o nicidată
.. şi-ntr-un târziu, văzându-te printr-un miez de vară uitată la marginea străzii, am început de unul singur să-mi legăn ochii în balansul formelor de lut, pe care cred că doar îndumnezeirea ţi le-a hărăzit, drept pedeapsă a acestui suflet al meu care nu a reuşit niciodată să-ţi modeleze trupul şi fapta într-o iubire nemărginită, ci doar în gânduri ici şi colo,...
Mersul înainte (I)
Cu mii de ani în urmă, trupul meu avea pene smulse dar, mai înainte, îi căzură ghearele şi-aşa.. a devenit lent şi speriat.. şi-ncepu să-şi contemple fruntea surprinsă de emoţii.. a scos un toiag şi, cum toate-n jur erau lipsite de sentimente, unealta fu cel dintâi gând al frunţii iar lovirea - fapta primordială.. Şi azi, mergând pe-atâtea drumuri ademenitoare îmi amintesc de uimirea fiarelor de-atunci.. cum...
Mersul înainte (II)
Ne găsirăm bătrâni în ochiuri de izvoare şi-atunci am lepădat din umeri pieile.. hotărând ca partea faptelor ce-mi stau în seamă să mi-o judec singur, precum şi femeia mea asupra ei şi le luă pe ale sale.. Doar noaptea ne vedeam nedespărţiţi de fapte, când mă ruga să-i cânt.. şi câtă bucurie-n grota noastră a fost când am frânt o...
